Energia este esențială pentru producerea laptelui și pentru o bună funcționare a sistemului imunitar.

În ultimii ani, a avut loc selecția genetică la vacile de lapte, rezultând în producții de lapte mai mari decât oricând. Din păcate, acest aspect are și un dezavantaj. Tranziția de la o vacă în repaus mamar la una cu lactație deschisă necesită un consum mare de energie din partea acesteia datorită producției mare de lapte (Santos et al., 2012). Consumul de energie în primele săptămâni după fătare depășește aportul de energie asimilat din furaj. Deficiența energetică poate duce la probleme de sănătate și la scăderea imunității. Acest lucru poate duce la scăderea producției de lapte și a fertilității. Produsele AHV  oferă suport vacilor în depășirea acestei perioade dificile.

Aportul de energie versus consumul de energie

Chiar înainte de fătare, vacile de lapte se confruntă deja cu o lipsă de energie. Acest lucru este normal deoarece nu asimilează suficientă hrană pentru a furniza energia necesară începerii sintezei laptelui. Această situație poartă numele de Balanță Energetică Negativă (NEB) și este experimentată de fiecare vacă la începutul lactației. O vacă de lapte poate depăși fără probleme o perioadă cu deficit energetic moderat. Când necesarul de energie este crescut drastic sau când aportul de energie scade din cauza erorilor de management, acest lucru poate duce la deficiențe energetice severe și un metabolism dereglat.

Fătare

Procesul de fătare este unul din momentele solicitante pentru vacă. Nu numai procesul în sine este solicitant, ci și producția mare de lapte și trecerea de la repaus mamar la zile cu  lactație deschisă. Un mediu stresant poate duce atât la creșterea cerințelor energetice, cât și la reducerea aportului de energie. Sfârșitul gestației este însoțit de o dezvoltare rapidă a vițelului și implicit de o creștere mare a necesarului de energie. Din cauza vițelului în creștere, uterul ocupă mai mult spațiu, ceea ce duce la o absorbție scăzută de materie uscată chiar înainte de fătare. În plus, vaca are un apetit scăzut în apropierea fătării, iar hrana îi poate suplini doar parțial nevoile energetice (Walsh Et al., 2011).

Lactația

Odată cu începerea producției de lapte, cererea de glucoză necesară ugerului crește pentru a susține producția zilnică de lapte. Pentru o vacă care produce 40 kg de lapte pe zi, aportul de glucoză pentru uger ar trebui să fie de 3 kg pe zi (Zhao et al., 2007). Producția crescută de lapte duce la creșterea cererii de nutrienți (Weber et al., 2013). Consumul de energie pentru funcționarea organismului și lactației în primele săptămâni după fătare depășește aportul de energie asimilat din furaj.

O vacă poate preveni aceste carențe prin administrarea produsului AHV Booster înaintea fătării cu ±14 zile și la 7 zile după fătare, în combinație cu produsul AHV Extra Tablet. AHV Booster Tablet crește aportul de energie prin surse de energie ușor digerabile și susține o asimilare optimă. În plus, AHV Booster Tablet susține sănătatea ficatului. AHV Extra Tablet îmbunătățește, de asemenea, sănătatea ugerului și sprijină ugerul, astfel încât să poată începe o nouă lactație.

Asimilarea  energiei, factor de limitare în producția de lapte

Asimilarea energiei este principalul factor limitator în producția de lapte la vacile de lapte cu producție mare și este determinat de aportul net de energie din substanța uscată (DMI). Scăderea aportului de substanță uscată în apropierea fătării este doar temporară (Bossaert et al., 2008). Apetitul vacii va crește în câteva săptămâni după fătare, parțial din cauza scăderii concentrației de insulină. Cu toate acestea, creșterea aportului de materie uscată nu corespunde cerinței de creștere a  energiei. Vârful lactației apare între a 4-a și a 8-a săptămână după fătare, în timp ce aportul de materie uscată crește doar între a 8-a și a 22-a săptămână după fătare (Bossaert et al., 2008).

Este esențial să oferim vacilor programe de asistență proactive și reactive potrivite pentru a depăși această perioadă solicitantă în cel mai eficient mod posibil. Gama AHV Booster permite furnizarea de energie pentru a suplini aceste nevoi. AHV Booster Tablet stimulează vaca să își folosească  eficient energia. Drench-ul cu AHV Booster Powder este cea mai bună soluție atunci când este nevoie de energie suplimentară rapid.

NEB și efectul său asupra sistemului imunitar

Vacile cu un echilibru energetic negativ semnificativ prezintă o scădere a sistemului imunitar (Hammon et al., 2006; Le Blanc, 2008). Scăderea DMI și a concentrației de calciu în jurul travaliului combinată cu NEB și pierderea de minerale sau vitamine la începutul lactației are ca rezultat un sistem imunitar scăzut. Acest aspect poate duce la probleme grave de sănătate (Santos et al., 2012).

Cel mai important este să se poată interveni la timp asupra nivelului de energie, astfel vaca va fi ajutată să atingă performanțe optime. Atunci când o vacă are un nivel bun de energie, acesta va contribui pozitiv la producția de lapte, fertilitate, imunitate și fătare. Dacă vaca rămâne sănătoasă, va continua să producă suficient lapte într-un corp sănătos, ceea ce vă va oferi dumneavoastră, fermierului, liniște sufletească.

Resurrse:

Santos, J. E. P., Bisinotto, R. S., Ribeiro, E. S., Lima, F. S., & Thatcher, W. W. (2012). Impacts of metabolism and nutrition during the transition period on fertility of dairy cows. In 2012 High Plains Dairy Conference, Amarillo, Texas (pp. 97-112).

Walsh, S. W., Williams, E. J., & Evans, A. C. O. (2011). A review of the causes of poor fertility in high milk producing dairy cows. Animal reproduction science, 123(3-4), 127-138.

Zhao, F. Q., & Keating, A. (2007). Expression and regulation of glucose transporters in the bovine mammary gland. Journal of Dairy science, 90, E76-E86.

Weber, C., Hametner, C., Tuchscherer, A., Losand, B., Kanitz, E., Otten, W., … & Hammon, H. M. (2013). Hepatic gene expression involved in glucose and lipid metabolism in transition cows: Effects of fat mobilization during early lactation in relation to milk performance and metabolic changes. Journal of dairy science, 96(9), 5670-5681.

Bossaert, P., Leroy, J., Cools, S., & Opsomer, G. (2008). De metabole adaptatiemechanismen bij hoogproductieve melkkoeien. Vlaams Diergeneeskundig Tijdschrift, 77(1), 207-215.

Hammon, D., Evjen, I. M., Dhiman, T. R., Goff, J. P., & Walters, J. L. (2006). Neutrophil function and energy status in Holstein cows with uterine health disorders. Veterinary immunology and immunopathology, 113(1-2), 21-29.

LeBlanc, S. J. (2008). Postpartum uterine disease and dairy herd reproductive performance: a review. The Veterinary Journal, 176(1), 102-114.